|
Girannu ppe lavuru drint'i scoli
ni vidu tanti ca troppu su a diri:
certi ccu danni a muri e scalinati,
cancielli ruzzi, fraschi, vitri rutti,
tubi spezzati, maj carta allu cessu,
porti sbunnati e panica alli muri;
ci nni su certi belli a lli vidiri,
juri trasiennu e grasti a tutt'i vanni,
porti pittati e tenni alli finestri,
i cessi prufumati ccu la carta,
sapunu e carta puru ppe lli mani.
Vi cuntu mo i na scola i na campagna
ca 'ntuornu tene arbiri d'alivi,
jardini i portigalli e mannarini,
fileri i rosi russi janchi e gialli,
e a n'angulu du muro, assaj curiusa,
n'ortenzia tunna e granna cum'a luna,
ma ca da luna tene sulu u scuru.
Sa grasta ch'unn'agguaglie l'atri grasti
vird'u'nni tene ne culuri e juri;
sa cosa un si capisce e ancunu a curpe,
circu i sapiri, guardu e m'addimmannu,
e mo vi cuntu chillu ch'è saputu.
Quattru bidelli su, fimmini tutti,
e ognuna i chisti tene figlja schetta;
di nanni, catananni, e jennu arrietu,
ditteriu hanu passatu jennu avantu:
"i china ortenzia adacque, o si nni cure,
figlja che schetta maj saglje l'artaru".
Crisciennu ccu sa cosa drint'a capa
vuliti vugua ch'ancunu dinchje catu
e acqua a ortenzia jette drint'a grasta?
Sa chjanta, povarella, citta citta,
perde culuru foglj e d'addissicche!
U presidu da scola, senza figli,
ortenzia vo vidiri drint'a grasta,
e aspette ccu pacienzija si mariti.
Arrive juornu ca schetti un su cchiù,
ch'ognuna tene fida e abbije corredu;
mo u presidu comincie la jurnata
sperannu a grasta ca piglje valuru;
e imbeci a grasta affritta e senza vita
rimane ccu l'ortenzia addissiccata.
Sa cosa cchiù un po glj ca schett'un sunu
e chjame lli bidelli a nu cunciertu
ca vo sapiri i fatti cumu stanu.
Di quattru, ca si sunu 'mmizziati,
una fa vucia a tutti e ci rispunne:
"daveru i figlj mo su maritati, ma...
china u po ddì, s'ortenzia piglje acqua,
ch'u nni po capitari nu divorziu?"
Povira ortenzia adduv'è capitata.
|