A MALA RISCINNENZA
di Antonio Cima

 

Sapiennu ch'i vettati su alla porta,
puru sa vita dù piaciri e gioj,
tanti ppe pochi e menu ppe la massa,
e ad'ogn'età u gustu si cci'appare;
i giuvini cu vampa all'attu pronti
e jenn'avantu reste sul'a panza.

U stipu sempri chjn'i i tanti cosi
e avogl'i festi ca ci su intra n'annu
ca tutt'i chjuritielli po caccià
e a gula si ricrije (ma cchì succede?).

Chin'è da bona sorta un si nni sente
du diabetu, grassu e triglicelli(1)
e mangje, vive, 'ngrasse e si nni friche.

Si guaj du sanguo nullu i vinne o accatte,
t'arrivunu alla vita quannu nasci
ca puru mamma e patru hanu pigljatu
du nannu, catanannu e chin'ha fattu.

I cosi un su, però, guali ppe tutti:
china du patr'e mamma piglje sordi,
   palazzi, libri, tituli e mistieru,
   e si ci junge na bona saluta,
   si pò godì si beni ca su scisi;
c'è tanta genta ca du patr'e mamma
   ne libri, ne dinari, ne mistieri,
   ma sul'u numu e a chjica da saluta:
      na pinnula vicin'a quarantina,
      e n'atra a junge vers'a cinquantina;
      s'u frenu sà tenì ti fierm'a dua
      s'a varca va di chiattu(2) pass'i tria.

I na persuna ch'unn'avutu casi,
ne terri, ne sapiri, ne mistieru,
ma sulu a dota i mala riscinnenza
di pinnuli, e chjattizza allu cucchiaru,
vi cunt'a storia i cumu tire avanti
a nu bancunu 'mpittu o du barcunu.

Nu jurnu, mentri jive allu negozziu,
spaser'i genti trove a nu spicunu
ch'u manifest'i luttu si guardave;
pur'illu vò sapiri i chi si tratte,
scinne da bicicretta e s'abbicine,
si junge all'atri e a cosa si fa chjara:
è morta na persun'i cinquant'anni
ppe malatij ca su senza duluri.
U dispiaciru coglje allu paisu,
a vucia dice ca cci'avije mollatu
ch'un se guardatu i nenti a nulla cosa;
chjatt'ere fattu e un respirave buonu
un ci'a facije a sagljiri tri scaluni
e caminannu sempri s'abbentave;
u miedic'u stunave a si guardari
da brocca e du piattu a stà luntanu,
sul'acqua du bicchieru ad'annuciri;
ma illu ch'i sa ricchia un ci sentije
nucia du cuollu e capa ci minave,
e a vija i Carruzzu(3) giuvinu ha pigljatu.

Sentiennu si paroli s'è schantatu
ca puru ad illu manche lu respiru
i scal'un saglje e a notta dorme abbasciu
e su sia misi ca si gammi un mine.
Si spagne e vistu ca c'è ancor'apiertu
va parre ccu lu miedicu i sa cosa;
u miedicu su spede e lu cummije,
i nalisi du sanguo e pu edd'jiri
addua nu specialistu du spitalu.

I nalisi su pronti e va a cunsurtu;
u specialistu, miedicu da trippa,
sempr'a fa longa a gire e la rimine,
ci sdrolichije paroli ch'un capisce,
ccì fà parì ca s'ha pigljat'a coru,
supru nu fogliu stenne la sentenzia
(ppè tutt'a stessa: u guvitu è vascià!(4)
a da siman'i juorni ci'accuncerte:

quannu ti dazi, ch'u negozziu aspette,
na tazza d'uorghju mieglju s'è amara
o i lattu senza grassu ne sapuru,
nu piezz'i panu menu i trenta grammi,
si vu cafè tu piglj cumu d'escje;

a menz'juornu è stringiri a currija,
settanta gramm'i pasta senza conza,
na fell'i panu quasu trasparenta,
i carna quant'avaste a nu vuccunu,
nu mienzu milu i chilli ch'un su duci;

a sira a fama a curchi drint'u liettu,
na schatulell'i tunnu mis'all'acqua
o n'uovu i na gallina ch'è pullastra
o nu piezz'i furmaggiu ch'unn'è grassu,
na pampin'i 'nzalata senza uoglju
e panu sempri menu i cientu grammi.

Da capa te caccià chillu ca dicu:
i cuorijelli du buccacciu i grita
a gnalatina ccu lla carna grassa
i frittuli du puorcu du parientu
alici e sardi arriganat'e fritti,
e puru chilli ca su 'mparinati,
a pasta chjina ccu li pruppettelli
a supressata ccu la guccia e senza
u mienz'i vinu schittu o ccu gazzosa
i mastazzoli e pur'i sciscitielli
carnulevaru e fà senza frittata
ne cicculata e durci ne gelati.

Arricurdann'u sbenturatu muortu
sa pena a piglje cumu u vient'a rema(5)
ppe nu momentu penze ca va bona
s'aze e addimmanne quant'è di pagari;
u miedicu i Rafielu(6) pare figlju
ccu faccia frisca cumu na puttana:
si vu a bulletta su settantacinqua
s'a carta unn'a facimu su cinquanta.

Ancunu, forsu, a carta a piglje e paghe
ma su 'mmarazzu nullu u vò parari;
da sacc'a mana descie ccu cinquanta
salute, va, e si sente cchiù tranquillu.

Quannu alla casa arrive, alla mugljiera,
ci cunte tuttu ed'illa si pripare
su viaticu a 'ncignà quann'è dumanu.

Stasira unn'è cuntata, e si fa fari,
cumu alla forca china stà ppè jiri,
frissur'i ficatielli ccu cipulla,
nu tapp'i panu chjin'i gnalatina
nu stuocc'i supressata ccu la fuma
e vinu tuostu fattu a Cannavina.
U liett'u piglje chjinu, u suonnu vene.

Arrive sa matina du dijunu:
brodera menza d'uorghju e na frisina
cafè su 'nnuce amaru cumu felu(7)
e chjanu chjanu allu negozziu arrive.

Durant'a matinata nu rumuru
si parte di stentini drint'a panza
ca sù vancanti e fanu nu lamientu
e l'aria reste sula e scappe e fuje.

A matinata passe, un si sa cumu,
arrive menzu juornu e va alla casa;
primu da pasta un pò cchiù spizzuliari
e aspette stisu supr'a brannicella;
u chjame la mugljera ca po jiri
s'assette e trove quattru fil'i pasta
lavata cum'i panni alla parrera(8),
na sgagl'i carna cumu na gulìa
siecula spatta ca si po viviri
milu allippusu e puru acrusu assaj.

M'a capa s'è accunzata allu dijunu
supporte tuttu e un vò gustu e sapuru,
si daze e si nni va supr'u lettinu
ca puru ad ill'u pisu mo ci'alleggie.
A cosa si ripete quann'e sira
e tutt'i juorni 'mpil'a sa simana.

Passat'i setti juornu si va pise,
sperannu ch'a vilanza u fa cuntientu;
aggiuste la lancetta supr'a tacca,
tentannu da mintì prima du zeru;
pisulu u piedu minte supr'u piattu,
si tene alla maniglia e daze latru,
man'allu muru ppè un gravari tantu,
si fa curaggiu e guarde cum'è juta.

E' juta bona sa prima simana,
m'a cosa è longa, dure tanti misi;
u povariellu stranje li festini,
sul'a mugliera va quannu c'è 'mmitu,
si curche priestu e u firmu è na papagna,
cci'a minte tutta e u pisu chjanu scinne.

U pisu scinne e u gustu s'addissicche;
u povariellu mo si move tisu
camine a pedi fin'u magazzinu
si minte 'mpila arrietu a na varetta
gire du vicu fora di gelati
un mangie durci ca su setti misi.

Fors'ha capitu cumu va llu munnu,
chjame nu figliu ca si sta 'nquartannu,
su minte avantu e a pampina ci cunte:
di nanni tui unn'è vutu nu zicchinu,
ne tituli, ne terri, ne palazzi;
tantu lavuru a vita m'è custata,
ti lassu pochi sordi e nu bancunu,
ti lassu puru chillu ch'un vulisse,
su guaju ca sempri scurre drint'i veni;
na busta a pò lassar'allu postinu,
su paccu va pigljatu e va raputu,
ci truovi drinta a mala riscinnenza.

 

(1) Triglicelli - le persone anziane con tale termine definiscono i trigliceridi
(2) I Chiattu - dicesi di barca posta di traverso sulla battigia; significa perdita di controllo.
(3) Carruzzu - fino agli anni 80 il custode del cimitero era un signore chiamato "Carruzzu".
(4) U guvitu è vascià - metafora dell'atto del mangiare, ovvero alzare il gomito per portare il cibo in bocca.
(5) U vient'a rema - "rema" sta per corrente marina che spinge ciò che galleggia; se alla rema si aggiunge il vento si raggiunge prima il punto di deriva (l'obiettivo).
(6) Rafielu - un falegname proveniente dalla provincia di Reggio Calabria, si stabilizzò ad Amantea ove ha vissuto fino agli anni 70; costruiva sedioline per bambini e "pali i'nterra" ovvero aste per lavare i pavimenti con stracci. Era considerato "tirato" ai prezzi, quindi, eccessivamente avido (in realtà era un pover'uomo che viveva negli stenti).
(7) felu - cosi viene definito l'intestino di sarde e alici che, una volta decapitati (scapuzzati), vengono usati per la pesca con lenza dalla spiaggia. Più genericamente così vengono definiti i vari acidi degli organi della digestione.
(8) Parrera - significa cava di pietre. La vecchia parrera di Amantea è sita in prossimità del vecchio ponte in ferro sul torrente Catocastro; fino agli anni 60 le donne della Chianura (in prevalenza famiglie di pescatori) settimanalmente andavano a lavare i panni al torrente nei pressi della parrera.